Covid is over… Vamos para a Madeira! ­čçÁ­čç╣

Timp de doi ani am pus călătoriile pe hold. La fel și site-ul. Nu am mai scris așa de mult timp, încât am uitat comenzi simple de formatare a textului, iar plugin-urile cu plată expiraseră. Oricum sunt convins că nimeni nu-l citește, așa că nu e mare pierdere.

├Än cele din urm─â undeva pe la ├«nceputul anului 2022 blestemata de pandemie a ├«nceput s─â dea semne de oboseal─â. De╚Öi num─ârul de ├«mboln─âviri zilnice era mai mare dec├ót la valurile anterioare, agresivitatea bolii a ├«nceput s─â scad─â, semn c─â virusul devenea o parte obi╚Önuit─â a vie╚Ťii cotidiene. Cel pu╚Ťin a╚Öa sper. La momentul la care scriu aceste r├ónduri se prefigureaz─â un nou val Covid; c├ót de virulent va fi acesta urmeaz─â a vedea.

Cu un an ├«nainte ├«n 2021 ratasem ├«nscrierea la MIUT, ├«ns─â oricum programul foarte ├«nc─ârcat nu mi-ar fi permis s─â particip la concurs. Anul acesta ├«ns─â am fost pe faz─â atunci c├ónd s-au deschis ├«nscrierile. A╚Öa se face c─â ├«n S─âpt─âm├óna Mare aveam deja programat─â hoin─âreala c─âtre Madeira, MIUT urm├ónd a fi ├«n chiar ajunul Pa╚Ötelui. Cu aproximativ dou─â trei luni ├«nainte de plecare un articol de pe internet m─â aten╚Ťiona c─â Blue Air ├«ncepuse s─â opereze o linie direct─â c─âtre Funchal, ├«ns─â din p─âcate zborurile, at├ót cel de plecare cat ╚Öi cel de ├«ntoarcere, erau ├«n zilele de s├ómb─ât─â, adic─â exact c├ónd ar fi trebuit s─â fiu pe traseu. Prin urmare, a trebuit s─â optez pentru un zbor cu escal─â ├«n Lisabona.

Am decolat din Rom├ónia ├«ntr-o zi de mar╚Ťi, zborul c─âtre Lisabona fiind programat ├«n dup─â-amiaza acelei zile. Dac─â ve╚Ťi c─âuta pe internet filmule╚Ťe cu ateriz─âri pe aeroportul din Madeira s-ar putea ca acest lucru s─â v─â determine s─â v─â r─âzg├óndi╚Ťi ├«n a face o excursie pe insula singuratic─â din Atlantic. Cu toate acestea, nu aterizarea pe aeroportul din Funchal a fost problema, ci ├«n mod surprinz─âtor cea de la Lisabona. C├ónd avionul a ├«nceput s─â coboare c─âtre pista aeroportului, curen╚Ťii de aer deosebit de pternici ├«n acea zi au ├«nceput s─â-l zg├ól╚Ť├óie ╚Öi s─â-l scuture s─â scuture ├«n toate direc╚Ťiile. Nu am prea multe zborul activ, ├«ns─â aceasta aterizare a fost cea mai palpitant─â, trebuie s─â recunosc. Dup─â ce avionul s-a pus cu toate ro╚Ťile pe pista de aterizare ╚Öi au fost ac╚Ťionate fr├ónele, aplauze r─âzle╚Ťe s-au auzit ├«n carlinga, restul pasagerilor c─âut├óndu-╚Öi probabil prin bagaje ╚Öerve╚Ťele umede.

P├ón─â a reu╚Öit s─â-mi iau bagajul de cal─â, afar─â deja se f─âcuse noapte, ├«ns─â din fericire hotelul unde aveam cazare p├ón─â a doua zi era vizavi de aeroport la nici cinci minute distan╚Ť─â. A doua zi la ora 05.00 c─âutam de zor Terminalul 2 de unde urma s─â decolez c─âtre Funchal (pronun╚Ťat Fun╚Öal). Dup─â aproape aproximativ un sfert de or─â de c─âut─âri f─âr─â rezultat, am decis s─â ├«ntreb un func╚Ťionar al aeroportului, care mi-a explicat c─â de fapt Terminalul 2 era de partea cealalt─â a pistelor de aterizare, fiind necesar─â luarea unei curse speciale de autobuz (din fericire gratuit─â) p├ón─â acolo.

Zborul c─âtre Madeira a durat undeva ├«n jur de dou─â ore, numai bine pentru a putea termina ultimul volum din ╚śolohov "Donul lini╚Ötit" al lui ╚śolohov. Ca un fapt divers, bagajul de cal─â era deja cu greutatea la limit─â, din cauza a ├«nc─â vreo trei c─âr╚Ťi despre ultramaratoane din care ar fi trebuit s─â m─â inspir ╚Öi ale c─âror reguli ╚Öi principii ar fi trebuit s─â le respect. De fapt aceste lucruri ar fi trebuit s─â le fac acas─â, ├«ns─â programul foarte ├«nc─ârcat, dar ╚Öi atitudinea distrat─â pe care am adoptat-o m-au ├«mpiedicat s─â o fac p├ón─â atunci.

Dup─â aproximativ o or─â ╚Öi 45 de minute undeva ├«n dreapta am v─âzut prima limb─â de p─âm├ónt a insulei Madeira, peninsula Sao Louren├žo.

Dar ce este de fapt Madeira? Este una din cele dou─â regiuni autonome ale Portugaliei, cealalt─â fiind arhipelagul Azore. Este practic un arhipelag aflat loc la aproape 600 kilometri vest de Maroc ╚Öi la aproximativ 860 km de ╚Ť─ârmul portughez. ├Än componen╚Ťa sa intr─â insula Madeira, cea mai mare din arhipelag, Porto Santo ╚Öi trei insule nelocuite, denumite Desertas. Arhipelagul, prin prisma apartenen╚Ťei la Portugalia, este una din regiunile ultraperiferice ale Uniunii Europene, al─âturi de Guyana francez─â, Martinica, Reunion ori Insulele Canare apar╚Ťin├ónd Spaniei.

Primele informa╚Ťii despre existen╚Ťa arhipelagului au ap─ârut undeva ├«n antichitate, fiind consemnate de geografii greci sau de exploratori musulmani arabi. Cu toate acestea colonizarea efectiv─â a Madeirei a ├«nceput la ├«nceputul secolului 15, atunci c├ónd coloni╚Ötii portughezi dornici de o via╚Ť─â mai bun─â au ├«nceput s─â se stabileasc─â aici. ├Än mod evident, economia insulei Madeira s-a bazat pe comer╚Ťul transatlantic, dar ╚Öi pe agricultur─â, ├«n secolele trecute aici fiind produse celebrele vinuri de Madeira. Ini╚Ťial, planta╚Ťiile de trestie de zah─âr, unde for╚Ťa de munc─â era asigurat─â de sclavi, aduceau venituri importante ├«ntr-o insul─â care la prima vedere avea o importan╚Ť─â redus─â. ├Äncep├ónd cu secolul al 17-lea produc╚Ťia portughez─â de zah─âr┬áa ├«nceput s─â se mute ├«n coloniile din Brazilia ╚Öi Sao Tome, astfel c─â agricultura s-a reorientat c─âtre produc╚Ťia de vinuri. Secolul al 18-lea a reprezentat Epoca de aur a vinurilor de Madeira. Popularitatea acestora se ├«ntindea at├ót ├«n fostele cele 13 colonii britanice din America de Nord, dar ╚Öi ├«n Europa, respectiv din Marea britanie p├ón─â la curtea ╚Ťarilor ru╚Öi. Georgrafia ╚Öi clima din Madeira f─âceau ca vinurile produse aici┬ás─â aib─â caracteristici aparte ╚Öi unice nemai├«nt├ólnite ├«n alt─â parte la al╚Ťi produc─âtori viticoli. Astfel, datorit─â c─âldurii lor ╚Öi umidit─â╚Ťii specifice zonei tropicale, vinurile din Madeira sufereau modific─âri fizico-chimice aparte. De fapt, acest proces de fabricare a fost descoperit accidental: ├«ntruc├ót transporturile de vinuri c─âtre Lumea Nou─â sau Indiile de Est aveau nevoie de s─âpt─âm├óni ├«ntregi pentru a ajunge la destina╚Ťie, ├«n butoaiele devin era ad─âugat distilat din struguri astfel ├«nc├ót c─âldura excesiv─â din cala navelor de transport s─â nu aib─â vreun efect negativ asupra m─ârfii. Cu toate acestea unele transform─âri se produceau, lucru care a fost observat cu ocazia ├«ntoarcerii unei cor─âbii care nu reu╚Öise s─â-╚Öi v├ónd─â ├«n totalitate ├«nc─ârc─âtura de vin. Expunerea prelungit─â la c─âldur─â ╚Öi umiditate d─âduse vinului o arom─â aparte ce nu se mai reg─âseau la alte soiuri. Pe baza acestor observa╚Ťii, produc─âtorii de vinuri autohtoni, ulterior culegerii, zdrobirii ╚Öi pres─ârii, procedau la fermentarea mustului nu ├«n pivni╚Ťe reci, a╚Öa cum se obi╚Önuia ├«n mod tradi╚Ťional, ci prin l─âsarea butoaielor ├«n soare, astfel ├«nc├ót acestea s─â se ├«ncing─â ╚Öi s─â simuleze determine schimbarea caracteristicilor, a╚Öa cum se ├«nt├ómplase ├«n cazul cor─âbiei care nu reu╚Öise s─â-╚Öi aduc─â v├ónd─â marfa la destina╚Ťie. Acest proces tehnologic este numit estufagem ╚Öi const─â ├«n principal din trei metode de maturare: Cuba de Calor, care presupune ├«nc─âlzirea cu ╚Ťevi prin care circul─â ap─â fierbinte, Armaz├ęm de Calor,┬áunde butoaie de lemn sunt plasate ├«n camere cu aburi, ╚Öi Canteiro, metoda cea mai apropiat─â de cea tradi╚Ťional─â, care presupune l─âsarea butoi butoaielor ├«n soare uneori chiar ╚Öi 20 p├ón─â la 100 de ani. Aceast─â ultim─â variant─â este folosit─â la producerea soiurilor de lux. Prin urmare, at├ót concentra╚Ťia alcoolic─â mai ridicat─â dec├ót de obicei determinat─â de ad─âugarea de alcool suplimentar, dar ╚Öi schimb─ârile specifice men╚Ťionate au f─âcut din vinurile de Madeira un brand cunoscut ├«n ├«ntreaga lume.

Dar destul despre alcool la acest moment, c─âci dup─â cum ╚Ötim consumul excesiv d─âuneaz─â grav s─ân─ât─â╚Ťii.┬á

Aderarea Portugaliei la Uniunea European─â a reprezentat ├«n mod evident un salt ├«nainte. Fondurile de coeziune ╚Öi structurale care s-au rev─ârsat peste insul─â au dus la apari╚Ťia unei infrastructuri rutiere bine puse la punct (├«n special ├«n partea de sud-est), lucru pe care l-am remarcat imediat dup─â ce am aterizat. Dac─â la inaugurarea aeroportului din 1964, acesta avea dou─â piste de aterizare de doar 1.600 m potrivite pentru avioanele de dimensiuni mici ╚Öi medii, ast─âzi Aeroportul Interna╚Ťional Cristiano Ronaldo (fotbalistul este n─âscut aici) are o singur─â pist─â de rulare cu o lungime ├«ns─â de aproape 2.800 m, care permite aterizarea chiar ╚Öi celor mai mari aeronave din categoria Boeing 747. ╚śi pentru c─â relieful muntos nu permitea extinderea ├«n modul clasic, s-a optat pentru construc╚Ťia pe piloni masivi din beton, printre care trece ╚Öoseaua care leag─â de Funchal ╚Öi Machico.

Datorit─â modului aparte ├«n care a fost extins─â pista, aterizarea pe aeroportul din Madeira necesit─â un permis special pentru pilo╚Ťi. Aterizarea mea a fost una destul de lini╚Ötit─â, ├«ns─â mediul online abund─â de film─âri ale unor aeronave care sunt nevoite s─â abandoneze, s─â fac─â un ocol ╚Öi s─â reia manevrele de aterizare datorit─â curen╚Ťilor deosebit de puternici care le zg├ól╚Ť├óiau puternic sau care iau contact cu solul la un unghi de aproape de 45 grade fa╚Ť─â de direc╚Ťia de deplasare.

Drumul de la Funchal este la fel de spectaculos precum aeroportul. Av├ónd ├«n vedere relieful accidentat, ├«n loc de o ╚Öosea care s─â ╚Öerpuiasc─â la nesf├ór╚Öit de-a lungul curburii mun╚Ťilor, s-a preferat solu╚Ťia unei succesiuni de tuneluri ╚Öi viaducte, unele din ele pe piloni de zeci de metri ├«n─âl╚Ťime.

Clima... e mai mult dec├ót imprevizibil─â. ├Än fiecare or─â prognoza se schimb─â radical; dup─â aterizare, ├«n timp ce a╚Öteptam cursa Aerobus care s─â m─â duc─â c─âtre Funchal, am p─âstrat o bluz─â pe mine datorit─â frigului. O or─â mai t├órziu, ├«n Funchal, la cobor├órea din autocar am fost mai mult dec├ót uimit s─â v─âd lumea plimb├óndu-se pe str─âzi ├«n pantaloni scur╚Ťi. ╚śi pentru c─â am apreciat gre╚Öit ╚Öi am cobor├ót cu vreo dou─â sta╚Ťii mai devreme dec├ót trebuia, am fost nevoit s─â t├ór├ói dup─â mine vreun kilometru trollerul de aproape 20 kg, p├ón─â c├ónd am ajuns la hotel asudat.

Funchal este un amestec pitoresc ╚Öi eclectic de modern ╚Öi tradi╚Ťional. Edificii moderne (├«n special hotelurile) se ├«mbin─â cu cl─âdirile vechi, unele din epoca colonial─â. Fiecare petec de p─âm├ónt este acoperit de vegeta╚Ťie, fie ea iarb─â, arbu╚Öti pitici cu flori frumos colorate, jacarand─â cu florile sale de un mov strident ori palmieri ├«nal╚Ťi.

O zon─â deosebit de interesant─â este ora╚Öul vechi (Zona Velha), un cartier situat aproape de ╚Ť─ârm, un amalgam de case vechi un pic ponosite, str─âdu╚Ťe unde abia ├«ncap trei persoane, ├«mp├ónzit─â cu baruri ╚Öi restaurante unde po╚Ťi m├ónca pe s─âturate la pre╚Ťuri mai accesibile dec├ót cele ale restaurantelor mai fancy din restul ora╚Öului. Un fapt amuzant s-a petrecut pe o teras─â unde m─â oprisem s─â m─ân├ónc. Pe l├óng─â supa de pe╚Öte ╚Öi dorada cu cartofi pr─âji╚Ťi, am cerut ╚Öi o bere (era a doua zi dup─â ultramaraton, a╚Öa c─â aveam voie). La ├«ntrebarea proprietarului dac─â vreo o bere mic─â sau mare, am r─âspuns "Big, of course", g├óndindu-m─â c─â "mic─â" ├«nseamn─â 330 ml, iar "mare" 500 ml. M-am trezit ├«n schimb c─â mi se pune ├«n fa╚Ť─â cu o halb─â de 1 litru. Pe care bine├«n╚Ťeles c─â am b─âut-o, c─â nu era s─â o las plin─â.

O "pat─â de culoare" a acestei zone sunt por╚Ťile caselor pictate cu scene de via╚Ť─â ori diverse portrete.

De╚Öi am tr─âit cu impresia (doar impresia) c─â ├«n ciuda unor vile somptuoase, pe insul─â exist─â ├«nc─â o p─âtur─â social─â cu venituri destul de reduse, acest lucru este greu de ghicit. Cl─âdirile, chiar ╚Öi cele mai modeste, sunt bine ├«ngrijite, iar str─âzile sunt perfect curate, f─âr─â gunoaie ori resturi de ambalaje care s─â se plimbe ├«n b─âtaia v├óntului. La orice or─â a zilei, am z─ârit (├«n special ├«n zona falezei, dar nu numai) persoane de toate v├órstele ie╚Öind la alergat, iar dup─â modul ├«n care se mi╚Öcau am presupus c─â nu f─âceau parte din cei veni╚Ťi s─â participe la MIUT 2022, ci erau simpli localnici.

A╚Ö fi vrut s─â vizitez mai multe, ├«ns─â ultramaratonul nu mi-a permis s─â v─âd tot ce ├«mi planificasem. La aceasta s-a ad─âugat un eveniment "nefericit": dup─â ce aproape o zi ├«ntreag─â vizitasem Gr─âdina Botanic─â ╚Öi Gr─âdina Tropical─â Monte Palace, c├ónd am ajuns seara ├«n camer─â am constatat c─â... r─ât─âcisem camera foto. A doua zi diminea╚Ť─â am mers peste tot unde fusesem, ├«ns─â cu toate acestea camera mirrorless Sony a6000, pe care o cump─ârasem ├«n 2016 ╚Öi care de atunci m─â slujise cu ├«ncredere a r─âmas pierdut─â undeva prin Funchal. Nu m-a ├«ntristat pierderea camerei propriu-zise, ci mai degrab─â a fotografiilor pe care le f─âcusem p├ón─â atunci. Am avut noroc cu camera de rezerv─â (un alt Sony┬ámai mic ╚Öi mai compact, dar suficient de performant): a doua zi dup─â ultramaraton am mers din nou la cele dou─â gr─âdini ╚Öi am ref─âcut (aproximativ) toate fotografiile ini╚Ťiale. Toate astea cu pre╚Ťul pierderii a aproape unei jum─ât─â╚Ťi de zi. La ├«ntoarcerea ├«n Rom├ónia am pus pe fiecare card de memorie folosit (camer─â foto, camere video, drone) un fi╚Öier .pdf cu datele mele de contact. M─â g├óndesc c─â cel care ar fi g─âsit camera ├«n Funchal ar fi avut bun─âvoin╚Ťa s─â o ├«napoieze proprietarului de drept, dar cine s─â ╚Ötie cine este c─âscatul care apare ├«n fotografiile de pe card?

 

Gr─âdina Tropical─â Monte Palace ╚Öi Gr─âdina Botanic─â pot fi vizitate dintr-o singur─â "deplasare", fiind oarecum incluse ├«n acela╚Öi circuit. De undeva de pe falez─â, porne╚Öte o linie de funicular care te urc─â c─âtre Monte Palace, iar de acolo la c├óteva sute de metri se g─âse╚Öte sta╚Ťia de pornire a celei de-a doua telecabine c─âtre Gr─âdina Botanic─â. La casieria de pe falez─â pot fi cump─ârate ├«n func╚Ťie de preferin╚Ťele individuale doar urcarea pe prima sec╚Ťiune, intrarea la Monte Palace sau accesul ├«n a doua parte c─âtre Gr─âdina Botanic─â.
Gr─âdina Tropical─â Monte Palace a fost inaugurat─â ├«n anul 1991 ╚Öi┬áad─âposte╚Öte o colec╚Ťie impresionant─â de plante tropicale de pe ├«ntregul cuprinsul mapamondului. Se vrea de fapt a fi o "sintez─â botanico-cultural─â" a fostului imperiu colonial portughez, plantele fiind aduse din zonele aflate ├«n secolele 16-18 sub st─âp├ónirea Coroanei. Pe o suprafa╚Ť─â de aproximativ 70.000 m2┬á, ├«ntr-o re╚Ťea supercomplicat─â ╚Öi alambicat─â de alei care se ├«ntretaie ╚Öi poduri ce trec unele peste altele ├«nt├ólne╚Öti nu mai pu╚Ťin de 100.000 de specii de plante, palmieri, bambu╚Öi, statuete japoneze budiste, iazuri, cascade, crapi koi, liane ╚Öi picturi ├«nf─â╚Ťi╚Ö├ónd scene din istoria colonial─â a Portugaliei, ├«ncep├ónd cu America ╚Öi termin├ónd cu Japonia, atunci c├ónd caravelele portugheze ducea ╚Öi aducea ├«n ╚Öi din Europa m─ârfuri din toate col╚Ťurile lumii, de la mirodeniile asiatice ale Indiei p├ón─â la zah─ârul cultivat cu ajutorul sclavilor ├«n Brazilia. Asta p├ón─â c├ónd o corpora╚Ťie dintr-o ╚Ťar─â ne├«nsemnat─â situat─â ├«n nordul ploios al Europei avea s─â acapareze aproape ├«n ├«ntregime comer╚Ťul cu Estul exotic, devenind astfel cea mai valoroas─â ├«ntreprindere privat─â a tuturor timpurilor.

Dup─â ce am ie╚Öit din Monte Palace, am mers pe o c─ârare pietruit─â pre╚Ť de aproximativ 200 metri p├ón─â la sta╚Ťia de teleferic c─âtre Gr─âdina Botanic─â.

Traseul continu─â ╚Öi dup─â sta╚Ťia de teleferic, cobor├ónd c─âtre valea de dedesubt ╚Öi, din c├óte mi-am dat seama privind din telecabina care m-a transportat la poarta gr─âdinii, ajunge ├«n cele din urm─â ├«napoi ├«n Funchal, dup─â ce str─âbate costa muntelui de-a lungul unor levadas.

Levadas sunt canale de aduc╚Ťiune ale apei folosite la iriga╚Ťii ├«n Madeira. Datorit─â climatului specific, zonele de est ╚Öi nord sunt mai bogate ├«n precipita╚Ťii dec├ót zona de sud-est, care ├«n schimb este mai prielnic─â agriculturii datorit─â expunerii la soare. Prin urmare, ├«ncep├ónd din perioada colonial─â, locuitorii insulei au s─âpat ├«n st├ónc─â, de regul─â la marginea potecilor ce str─âb─âteau mun╚Ťii, mici canale care transportau apa pluvial─â c─âtre culturile de la altitudine mic─â ca urmare a efectului gravita╚Ťiei. ├Än total re╚Ťeaua de levadas totalizeaz─â peste 2.000 km de asemenea canale.

Sursa: Wikipedia

Gr─âdina Botanic─â este aproape o replic─â fidel─â a florei insulei: un amestec aproape unic de vegeta╚Ťie specific─â zonelor alpine (conifere), plante ╚Öi arbori din zona temperat─â ╚Öi vegeta╚Ťie tropical─â (liane, bananieri, palmieri ╚Öi alte asemenea plante exotice). Pe l├óng─â destina╚Ťia principal─â de obiectiv turistic, gr─âdina este ╚Öi un centru ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi de cercetare, unde se p─âstreaz─â specii de plante ╚Öi arbori aproape disp─âru╚Ťi ├«n zonele de origine. Senza╚Ťia gr─âdinii este esplanada multicolor─â format─â din arbu╚Öti pitici cu frunze de diferite culori ╚Öi nuan╚Ťe, care prin modul ├«n care au fost planta╚Ťi formeaz─â o 'fresc─â" orizontal─â deosebit de spectaculoas─â.

Cam at├ót am putut scrie despre Madeira. A╚Ö fi vrut s─â v─âd mai multe, dar programul oarecum strict ╚Öi alinierea un pic nefast─â a astrelor mi-a dat un pic peste cap planurile. Nu am ajuns deloc ├«n partea de nord-vest a insulei, nu am vizitat┬áC├ómara de Lobos, peninsula S├úo Louren├žo, c─âsu╚Ťele tradi╚Ťionale din Santana, piscinele naturale din Porto Moniz, Levada do Caldeir├úo Verde┬á╚Öi mai ales nu am reu╚Öit s─â m─â dau ├«n faimoasele s─ânii trase pe asfalt. Poate la urm─âtorul ultramaraton.

╚śtiu c─â un pic mai devreme am spus c─â alcoolul d─âuneaz─â grav s─ân─ât─â╚Ťii. Dar ce ar fi via╚Ťa f─âr─â p─âcate? Un ╚Öir anost de zile care trec una dup─â alta. Dac─â ajunge╚Ťi ├«n Madeira, ├«ncerca╚Ťi neap─ârat c├óteva pahare de vin b─âute cu modera╚Ťie. Blandy's sau Henrique & Henrique sunt dou─â din m─ârcile cele mai des ├«nt├ólnite ├«n magazine. Nu ve╚Ťi regreta (testat personal).